Ihtiopatologie și prevenție
Ihtiopatologia este un domeniu important al pisciculturii. Bolile pot determina pierderi economice considerabile și pot fi produse de bacterii, virusuri, paraziți sau fungi. O atenție specială trebuie acordată zoonozelor, bolilor transmisibile de la pești la om.
Bolile ciprinidelor
Bolile bacteriene includ septicemia aeromonotică, eritrodermatita crapului și infecția cu Flexibacter columnaris. Dintre bolile virale sunt importante viremia de primăvară, necroza branhiilor și variola crapului. Saprolegniaza și branchiomicoza sunt boli fungale importante, iar ciprinidele pot fi afectate de sute de specii de paraziți din clase precum protozoare, mixozoare, helminți, anelide și artropode parazite.
Bolile salmonidelor
În fermele de salmonide apar infecția bacteriană a branhiilor produsă de Flavobacterium branchiophilum, furunculoza produsă de Aeromonas salmonicida și infecții ale înotătoarelor. Dintre bolile parazitare sunt relevante girodactiloza, dactilogiroza, chilodoneloza, trichodiniaza, ihtioftirioza, ihtiodoza și boala proliferativă a rinichiului. Bolile virale includ necroza infecțioasă pancreatică, septicemia hemoragică virală și necroza hematopoietică infecțioasă.
Factori de risc și diagnostic
Temperatura și calitatea apei, precum și densitatea peștilor, sunt factori majori de risc și au rol în epidemiologia bolilor. Diagnosticul poate necesita examene parazitologice, bacteriologice sau micologice directe, iar pentru bolile virale sunt folosite metode paraclinice de laborator.
Bolile transmisibile la om
Infecțiile zoonotice bacteriene pot apărea local, prin contactul cu animalele acvatice sau produsele lor, ori prin consumul unor produse insuficient prelucrate. Agenții pot fi proprii mediului acvatic sau pot proveni din contaminarea cu efluenți, dejecții ori reziduuri din exploatații apropiate.
Printre bacteriile asociate contactului cu pești, moluște sau crustacee se numără Vibrio vulnificus, Mycobacterium marinum, Streptococcus iniae, Edwardsiella tarda și Aeromonas hydrophila. Contactul prin înțepături sau răni deschise trebuie evitat, iar echipamentul de protecție este important.
Trematode
Clonorchis sinensis, Opisthorchis viverrini și Opisthorchis felineus se pot transmite prin carne de pește insuficient preparată termic. Ciprinidele pot servi drept gazde intermediare, iar igiena deficitară și prezența câinilor sau pisicilor în jurul iazurilor favorizează ciclul paraziților.
Cestode
Difilobotrioza umană, produsă de Diphyllobothrium latum, este asociată cu consumul de pește crud sau insuficient gătit și se poate manifesta prin tulburări digestive și anemie.
Nematode
Specii din genurile Anisakis, Pseudoterranova, Contracaecum și Gnathostoma pot avea forme larvare în pești. Prepararea termică adecvată, igiena fermei și controlul gazdelor intermediare reduc riscul pentru consumator.