Un proiect al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Peste Sigur · USAMV Cluj-Napoca

Bolile peștilor

Prevenție, factori de risc și orientare în diagnosticul afecțiunilor piscicole.

Ihtiopatologie și prevenție

Ihtiopatologia este un domeniu important al pisciculturii. Bolile pot determina pierderi economice considerabile și pot fi produse de bacterii, virusuri, paraziți sau fungi. O atenție specială trebuie acordată zoonozelor, bolilor transmisibile de la pești la om.

Specialiști examinând pești și probe într-un laborator de ihtiopatologie
Activitate de evaluare și cercetare în ihtiopatologie.

Bolile ciprinidelor

Bolile bacteriene includ septicemia aeromonotică, eritrodermatita crapului și infecția cu Flexibacter columnaris. Dintre bolile virale sunt importante viremia de primăvară, necroza branhiilor și variola crapului. Saprolegniaza și branchiomicoza sunt boli fungale importante, iar ciprinidele pot fi afectate de sute de specii de paraziți din clase precum protozoare, mixozoare, helminți, anelide și artropode parazite.

Bolile salmonidelor

În fermele de salmonide apar infecția bacteriană a branhiilor produsă de Flavobacterium branchiophilum, furunculoza produsă de Aeromonas salmonicida și infecții ale înotătoarelor. Dintre bolile parazitare sunt relevante girodactiloza, dactilogiroza, chilodoneloza, trichodiniaza, ihtioftirioza, ihtiodoza și boala proliferativă a rinichiului. Bolile virale includ necroza infecțioasă pancreatică, septicemia hemoragică virală și necroza hematopoietică infecțioasă.

Examinarea microscopică a unei probe biologice prelevate de la peștiProbă piscicolă pregătită pentru analiza de laboratorSpecialist efectuând o examinare de laborator în domeniul sănătății peștilorEchipamente și probe utilizate pentru diagnosticul bolilor peștilor

Factori de risc și diagnostic

Temperatura și calitatea apei, precum și densitatea peștilor, sunt factori majori de risc și au rol în epidemiologia bolilor. Diagnosticul poate necesita examene parazitologice, bacteriologice sau micologice directe, iar pentru bolile virale sunt folosite metode paraclinice de laborator.

Bolile transmisibile la om

Infecțiile zoonotice bacteriene pot apărea local, prin contactul cu animalele acvatice sau produsele lor, ori prin consumul unor produse insuficient prelucrate. Agenții pot fi proprii mediului acvatic sau pot proveni din contaminarea cu efluenți, dejecții ori reziduuri din exploatații apropiate.

Printre bacteriile asociate contactului cu pești, moluște sau crustacee se numără Vibrio vulnificus, Mycobacterium marinum, Streptococcus iniae, Edwardsiella tarda și Aeromonas hydrophila. Contactul prin înțepături sau răni deschise trebuie evitat, iar echipamentul de protecție este important.

Trematode

Clonorchis sinensis, Opisthorchis viverrini și Opisthorchis felineus se pot transmite prin carne de pește insuficient preparată termic. Ciprinidele pot servi drept gazde intermediare, iar igiena deficitară și prezența câinilor sau pisicilor în jurul iazurilor favorizează ciclul paraziților.

Cestode

Difilobotrioza umană, produsă de Diphyllobothrium latum, este asociată cu consumul de pește crud sau insuficient gătit și se poate manifesta prin tulburări digestive și anemie.

Nematode

Specii din genurile Anisakis, Pseudoterranova, Contracaecum și Gnathostoma pot avea forme larvare în pești. Prepararea termică adecvată, igiena fermei și controlul gazdelor intermediare reduc riscul pentru consumator.

Ai nevoie de sprijin?

Discută cu specialiștii noștri

Trimite-ne situația fermei sau întrebarea ta și revenim cu pașii următori.

Contactează-ne