Peștii sunt organisme poichiloterme și exclusiv acvatice, astfel încât procesele de creștere, dezvoltare, reproducție și nutriție depind de factorii calitativi ai apei. Creșterea în bazine artificiale, iazuri sau heleșteie impune condiții fizico-chimice și biologice conforme cu cerințele fiecărei specii.
Factorii limitativi pot reduce valorificarea hranei și dinamica de creștere sau pot induce stres și boală. Temperatura, oxigenul, salinitatea, densitatea și fotoperioada trebuie analizate împreună, nu izolat.
Temperatura apei
Temperatura influențează metabolismul și activitatea. Păstrăvul are o rată bună de creștere între 12–18 °C, crapul preferă valori de peste 20 °C, cu un optim între 23–27 °C, iar somnul de canal preferă 28–30 °C. Oscilațiile bruște de 8–10 °C pot provoca șoc termic, mai ales puietului.
Odată cu creșterea temperaturii se intensifică metabolismul, mișcarea și ingerarea hranei, până la o limită specifică speciei. La temperaturi prea ridicate, oxigenul disponibil nu mai poate acoperi nevoile unui metabolism accelerat, iar ritmul de creștere scade.
Conținutul de oxigen în apă
Valorile apropiate de saturație sunt optime. Pentru salmonide, oxigenul nu trebuie să scadă sub 6 mg/l; la 3–4 mg/l, creșterea poate ajunge la numai jumătate din cea realizată la 9–11 mg/l. La crap, valorificarea hranei și creșterea se reduc evident sub 4–5 mg/l.
Deficitul acut de oxigen reduce activitatea peștilor și crește eliminarea produșilor reziduali ai metabolismului. Sub pragul caracteristic speciei apare riscul asfixiei.
Salinitatea apei
Salinitatea este importantă în special pentru speciile care migrează între apa dulce și cea marină. Variațiile metabolismului sunt legate de efortul de osmoreglare; la păstrăv, cele mai reduse valori au fost observate în apă salmastră cu aproximativ 7,5 g/l.
Densitatea de populare și activitatea
Densitatea reprezintă volumul de apă disponibil unui pește. Densitățile mari accentuează stresul și consumul de energie, reduc oxigenul disponibil și favorizează acumularea produșilor toxici, în special a amoniacului.
În sistemele intensive, peștii se mențin în curent și consumă hrana ritmic, rămânând frecvent într-o stare de metabolism activ. La speciile gregare, formarea cârdului poate avea un efect de liniștire și un avantaj hidrodinamic.
Fotoperioada
Intensitatea și durata iluminării influențează activitatea în funcție de specie și vârstă. Puietul de salmonide crește mai bine la lumină decât în întuneric complet, dar perioadele excesiv de lungi de iluminare pot reduce creșterea exemplarelor adulte.
La crap și păstrăv apar două maxime de activitate, în amurg și în zorii zilei. Programul de hrănire trebuie adaptat acestui ritm natural.
Intensitatea metabolismului la păstrăvul curcubeu, în funcție de temperatura apei
| Temperatura apei | Metabolism bazal | Metabolism activ | Domeniul de activitate |
|---|---|---|---|
| 5 °C | 36 | 384 | 348 |
| 10 °C | 42 | 468 | 426 |
| 15 °C | 78 | 576 | 498 |
| 20 °C | 84 | 570 | 486 |
| 25 °C | 138 | 478 | 340 |
Valori în mg O₂/kg·h pentru păstrăv curcubeu de 200–400 g; sursa menționată în materialul original: Guillaume, 1999.